Nu ne putem pune cu natura”, “Ne aşteaptă zile extrem de dificile”, “Vom avea nămeţi ca în 1954”. Sunt declaraţiile autorităţilor, care anunţa un weekend de coşmar. Romanii au luat cu asalt magazinele pentru provizii. Primarul Capitalei a cerut fabricilor de pâine să facă rezerve iar bucurestenilor sa lase masinile acasa. Coincidenţă! Marea zăpadă din 1954 a venit pe 3 februarie. Atunci  bucureştenii s-au trezit cu geamurile acoperite de troiene înalte de trei metri .

Cele mai periculoase fenomene meteo care vor avea loc în weekend, spun meteorologii, vor fi ploile căzute la temperaturi de circa -10 grade Celsius. Specialiştii avertizează că se va forma un strat gros de polei şi am putea fi, practic, blocaţi din punct de vedere al transportului rutier, iar magazinele ar putea rămâne cu rafturile goale.

"Ştiţi ce înseamnă să plouă la minus 10 grade Celsius? Atunci am putea avea probleme mari, pentru că va fi polei şi am putea fi, practic, blocaţi din punctul de vedere al transportului rutier. Acesta este, după mine, momentul-cheie", a spus, directorul ANM, Ion Sandu.

Dacă vine o zăpadă ca în 1954, o să găsim rafturile goale!

În ultimele 24 de ore, a fost agitaţie mare atât la Guvern, cât şi la celelalte instituţii responsabile cu deszăpezirea drumurilor, cu transporturile şi cu serviciile de urgenţă. Primul care a declarat că ne aşteaptă zile grele a fost Traian Igaş, ministrul administraţiei şi internelor, care a afirmat: “S-a anticipat că vor fi nămeţi ca în 1954. Încercăm să ne pregătim pentru zilele care vor urma...au fost alocate 10 miliarde de lei vechi din fondul de rezervă pentru cheltuieli de carburanţi, apă şi ce mai este necesar”. Apoi, Anca Boagiu, ministrul transporturilor, a făcut o declaraţie de presă, în care a întărit spusele lui Igaş, cum că va fi un weekend de coşmar. Mulţi au vorbit inclusiv despre emiterea unui cod roşu de vreme extremă. Dacă însă se vor înregistra zăpezi ca în 1954, o problemă pentru următoarele zile ar putea să fie aprovizionarea magazinelor.

Fiecare să aibă în casă provizii

“Fără transporturi, România nu poate funcţiona. Nu vreau să provoc panică, mai ales că încă nu se ştie despre ce va fi vorba, dacă va fi zăpadă de doi metri sau de douăzeci de centimetri. Totuşi, trebuie ţinut cont de ce se întâmplă dacă magazinele nu vor fi aprovizionate cu alimente sau benzinăriile cu combustibil. Produsele dintr-un camion care staţionează mai mult de 48 de ore nu vor mai fi bune, deci pot apărea întârzieri în aprovizionare. E bine ca fiecare să aibă în casă provizii”, a declarat pentru libertatea, Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport.

Şi Sorin Minea, preşedintele Patronatului Romalimenta, spune că am putea găsi rafturile goale în magazine. “Dacă nu se mai poate circula, e posibil să fie probleme cu aprovizionarea. În centrul Bucureştiului, probabil doar pentru câteva ore, însă în zonele mărginaşe, ar putea dura şi 24 de ore. Sperăm că nu va fi aşa. La prima zăpadă care a căzut săptămâna trecută, au fost magazine la care nu am putut ajunge cu marfă mai bine de 24 de ore”, a declarat Minea.

«Codul roşu se poate emite doar cu 4-5 ore înainte»

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis un nou cod galben, până duminică seara, avertizând că aria ninsorilor va cuprinde, treptat, toate regiunile ţării. Începând din sud-vest, local, stratul de zăpadă va depăşi 20 cm, iar vântul va avea viteze de peste 60 km/h. Ion Sandu, şeful Administraţiei Naţionale de Meteorologie, a explicat, pentru Mediafax, în ce condiţii va fi emis codul roşu cu privire la condiţiile extreme. “Codul roşu se poate emite doar cu patru cinci ore înainte (n.r. – de producere a fenomenelor extreme)”, a precizat acesta.

Cum am putea fi afectaţi

transportul în comun, blocat;

ar putea fi cabluri rupte, care ar duce la întreruperi de curent electric;

presiunea gazelor ar putea fi foarte mică;

transportul de marfă, blocat, ceea ce ar duce la întârzieri în aprovizionarea magazinelor.

Coincidenţă! Marea zăpadă din 1954 a venit pe 3 februarie

Ziarul Scânteia scria, la vremea respectivă, că în dimineaţa zilei de 3 februarie 1954, bucureştenii s-au trezit cu geamurile acoperite de troiene înalte de trei metri. A fost una dintre cele mai grele ierni din ţara noastră, rămânând în istorie sub denumirea de “Marele viscol”. În acele zile, s-a înregistrat cel mai puternic viscol din secolul XX, vântul atingând o viteză record în Capitală: 126 km/ oră. Tancurile Armatei au fost scoase pe străzile Bucureştiului şi au făcut tuneluri. Numai aşa te puteai deplasa prin oraş. Cei rămaşi fără apă, dezgheţau ţurţuri sau topeau zăpada.